Treime . 3 dumnezei in 1

Învăţătura treimii este o învăţătură falsă care este răspândită de Satan spre a defăima numele lui Iehova.
Învăţătura romano-catolică despre treime este explicată în „The Catholic Encyclopedia” după cum urmează:
„TREIME, binecuvântata… I. DOGMA TREIMII. —Treimea este cuvântul întrebuinţat spre a arăta învăţătura
centrală a religiunii creştine — adevărul că în unitatea dumnezeirii sunt trei persoane, Tatăl, Fiul, şi Spiritul
Sfânt, şi aceste trei persoane sunt într‟adevăr deosebite una de alta. Aşa este spus în cuvintele crezului Atanasian: Tatăl este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, şi Spiritul Sfânt este Dumnezeu, însă nu sunt trei Dumnezei, ci un singur Dumnezeu”.

Nu există niciun text biblic care să sprijinească învăţătura treimii. Această învăţătură este cu totul
iraţională deoarece este imposibil ca să existe trei persoane într-o singură persoană. Din citatul următor reiese clar că învăţătura se bazează pe tradiţiune: „Persoanele sunt egal de vecinice şi pe aceeaş treaptă una cu alta; toate trei sunt egale, necreate şi atotputernice. Nu există în Sfânta Scriptură niciun cuvânt prin care cele trei Persoane divine să fie indicate împreună. Cuvântul grecesc trias (cuvântul latin triniias este o traducere a lui) se găseşte pentru prima oară la Teofil din Antiohia în anul 180 după Christos” -
„The Catholic Encyclopedia”, volumul XV, sub titlul „TREIME, binecuvântata”.
Observaţi acum ce zice Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, în care este dovedit că este un Dumnezeu, Iehova,
şi un Domn şi Mântuitor, Christos Isus. Există un Dumnezeu, supremul, Cel Prea înalt, care numai el singur
are numele Iehova. „Eu sunt Iehova, Dumnezeul tău” (Exodul 20: 2, 4; trad. Nitzulescu). Eu sunt Iehova, acesta este numele meu (Isaia 42: 8; trad. Nitzulescu). „Eu sunt Iehova, şi alt Dumnezeu nu este” (Isaia 45: 5; trad. Nitzulescu). „Tu, al cărui nume este Iehova, tu numai eşti Cel Prea înalt” (Psalm 83: 19; trad. Nitzulescu). „Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai pre sus de toţi” (Efeseni 4: 4-6). El este împăratul vecinic fără început şi fără sfârşit (Ieremia 10: 10). Cele spuse mai sus se referesc în mod deosebit şi exclusiv la Iehova Dumnezeu, Cel Prea înalt.
Christos Isus care la început s‟a numit Logos (Ioan 1: 1), a fost primul şi prin urmare începutul creaţiunii lui
Dumnezeu. Isus zice cu privire la aceasta: „Iehova m-a zidit la începutul căilor sale” (Proverbe 8: 22; trad.
Nitzulescu). Isus a fost începutul creaţiunii, care a creat după aceea toate lucrurile după voinţa lui Iehova (Ioan 1: 2, 3). Observaţi mărturia lui Isus care dovedeşte peste orice îndoeală că Iehova Dumnezeu este Creatorul şi Tatăl, şi că Logosul, adică Isus, este creatura, începutul creaţiunii.

Isus a zis: „Eu am venit în Numele Tatălui Meu” (Ioan 5: 43).

„Căci M‟am pogorît din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M‟a trimes” (Ioan 6: 38).

„Tatăl este mai mare decât Mine” (Ioan 14: 28).

„Căci Eu n-am vorbit de la Mine însumi, ci Tatăl, care M-a trimes, El însuşi Mi-a poruncit ce trebue să spun şi cum trebuie să vorbesc” (Ioan 12: 49).

Iehova Dumnezeu, Tatăl, este Dătătorul de viaţă şi prin urmare nemuritor, aşa a zis Isus:

„Căci, după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine” (Ioan 5: 26).

Acest citat din Biblia catolică nu poate fi negat de Ierarhia catolică. Apostolul Pavel a
confirmat aceasta când a zis: …„până la arătarea Domnului nostru Isus Christos, pe care o va descoperi la
vreme Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, Cel fericit şi singur atotputernic, singur nemuritor, Care
locueşte în lumina de care nu te poţi apropia şi pe Care nimenea din oameni nu L-a văzut şi nici nu poate să-L vadă. Aceluia este cinstea şi stăpânirea veşnică. Amin” (1 Timotei 6: 14-16; Noul Testament tradus de Episcopul Nicodem). Cu puţin timp înainte ca Isus să fie crucificat, el s‟a rugat la Iehova Dumnezeu, Tatăl lui:
„Tată a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine, după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viaţa vecinică tuturor acelora, pe care I l-ai dat Tu” (Ioan 17: 1, 2). Dacă Iehova şi Isus sunt într-o singură persoană, atunci pentruce să se roage Isus la sine însuşi?

Isus a zis în această rugăciune: „…ci şi pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor. Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată eşti în Mine, şi Eu în Tine; ca, şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimes” (Ioan 17: 20, 21).

Aceasta dovedeşte că unitatea nu înseamnă una în persoană sau în substanţă, ci că Iehova
Dumnezeu şi Christos Isus lucrează totdeauna împreună în armonie deplină şi în unitate, şi că toţi cei ce aparţin bisericii trebue să fie de asemenea în unitate.
Cuvintele „spiritul sfânt” nu se referesc la o persoană. Aceste cuvinte arată puterea lui Iehova care este
invizibilă ochilor omeneşti şi este consacrată cu totul dreptăţii sau sfinţeniei. Învăţătura treimii nu numai că este o înşelăciune, ci afară de aceasta desfiinţează învăţătura despre preţul de răscumpărare, care este singurul mijloc spre mântuirea neamului omenesc. Dumnezeu s-a îngrijit de răscumpărare prin prea iubitul său Fiu, după cum este spus limpede în Ioan 3:16. Dumnezeu a făcut pe Christos
Isus Domn şi Rege ca să domnească în dreptate peste lume (Faptele Apostolilor 2: 36).
Isaia a declarat: „Pe umărul Iui Christos Isus, al lui Messia, se va odihni guvernul drept‟ (Isaia 9: 6, 7).
Ierarhia catolică afirmă în mod fals că martorii lui Iehova vestesc oamenilor că un om va întemeia o
împărăţie pe pământ care va nimici pe toate celelalte naţiuni. Ierarhia ştie foarte bine că o astfel de învinovăţire este o minciună răutăcioasă şi serveşte numai spre a înşela pe oameni. Martorii lui Iehova nu fac altceva decât că atrag atenţiunea asupra Sfintei Scripturi care învaţă clar că Dumnezeu va întemeia o împărăţie cu Christos Isus ca căpetenie şi domnitor, şi că ea va fi o domnie de dreptate
sub care oamenii de pe pământ vor învăţa dreptatea. (Daniel 2: 44; Isaia 26: 9; 32: 1).

Domnul Isus a învăţat pe toţi urmaşii lui să se roage pentru această împărăţie (Matei 6: 10). Ea este singura speranţă pentru omenire (Matei 12:18-21).

Extras din Broșura Descoperit din 1937