
Iertarea Păcatelor
După învăţătura catolică biserica este formată din aleasa organizată, numită „Ierarhie”, şi toţi catolicii în
afară de Ierarhie sunt copiii bisericii şi sunt numiţi de obiceiu „poporul catolic”; de aceea biserica sau preoţii bisericii pot să ierte păcate. Cardinal Gibbons zice cu privire la aceasta: „Şi biserica, având puterea să deie laoparte piedeca mai mare, şi anume păcatul, are puterea să deie laoparte şi piedeca mai mică, care este pedeapsa vremelnică datorită păcatului” („Credinţa Părinţilor Noştri”, pagina 365).
Această concluzie sau doctrină este absolut contrară învăţăturii Bibliei. Numai Dumnezeu poate ierta păcate prin meritul jertfei lui Christos Isus. Cu privire la sângele său propriu Isus a zis; „Căci acesta este
sîngele Meu, sîngele legămîntului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor” (Matei 26:28).
Sângele vieţii lui Christos Isus care a fost vărsat pe Golgota a procurat baza pentru iertarea păcatelor.
Niciun preot şi niciun grup de preoţi n-are putere să ierte păcatele. Şi nici o organizaţiune de pe pământ n-are puterea aceasta.
„Sângele lui Isus Hristos, Fiul lui [Dumnezeu], ne curăţeşte de orice păcat” (1 Ioan 1:7).
„Dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit. El este jertfa de ispăşire
pentru păcatele noastre” (1 Ioan 2: 1, 2).
Apostolul Petru a zis cu autoritate:
„Isus ne-a poruncit să propovăduim norodului, şi să mărturisim că El a fost rânduit de
Dumnezeu, Judecătorul celor vii şi al celor morţi. Toţi prorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El,
capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor” (Faptele Apostolilor 10: 42, 43).
,,Jertfa” (aşa zisă a) slujbei este o jertfă fără sânge şi prin urmare fără efect. Dumneavoastră vă daţi banii despre care se susţine că sunt un „dar de jertfă” pentru iubiţii Dumneavoastră din „purgatoriu”, şi, pe baza acestei susţineri şi a darului, se fac rugăciuni pentru sufletele din „purgatoriu”. Însă aceste rugăciuni nu sunt de nici un folos pentrucă nu există niciun suflet în „purgatoriu”, şi afară de aceasta nici slujba n‟ar folosi la nimic, fiindcă este o jertfă fără sânge; despre aceasta stă scris în Biblie:
„Căci viaţa trupului este în sânge. Vi l-am dat ca să-l puneţi pe altar ca să slujească de ispăşire pentru sufletele voastre, căci prin viaţa din el face sîngele ispăşire” (Leviticul 17: 11).
„Şi fară vărsare de sînge, nu este iertare” (Evrei 9: 22).
Obiceiul de a rosti rugăciuni pentru sufletele despre care se presupune că sunt în „purgatoriu” este o datină religioasă care a fost transmisă de generaţiunile din trecut, bazându-se pe tradiţiune şi nu pe Cuvântul lui Dumnezeu. Această învăţătură este falsă pentrucă desfiinţează Cuvântul lui Dumnezeu. Indiferent de timpul când şi prin cine a fost introdusă această învăţătură, ea este
mincinoasă, înşelătoare, induce în eroare şi lucrează spre paguba omenirii. Ea face pe oameni sinceri să fie
încătuşaţi de o organizaţiune pământească şi să fie jefuiţi de libertatea lor. Prin aceasta i se iau poporului într'un chip nejustificat şi nepotrivit banii câştigaţi cu amar, deşi nu primeşte nimic în schimb şi prin aceasta i se aduce pagubă lui şi proprietăţii sale. Dar înainte de toate această învăţătură acopere dinaintea oamenilor adevărul important despre îngrijirea lui Dumnezeu pentru omenire prin care poate dobândi viaţă veşnică. Din acest motiv învăţătura despre „purgatoriu” primejduieşte viaţa vecinică a
oamenilor.
Îngrijirea lui Dumnezeu este următoarea: Prin păcatul lui Adam toţi oamenii au moştenit moartea;
Christos Isus, prin vărsarea sângelui vieţii sale, a garantat răscumpărarea omului de păcat şi moarte; fiecare care crede în Cuvântul lui Dumnezeu şi în Christos Isus, şi se devotează lui Dumnezeu şi lui Christos şi rămâne credincios în aceasta, are făgăduinţa lui Dumnezeu a învierii la viaţă. O altă cale pe care să poată primi omul viaţă nu există (Faptele Apostolilor 4: 12).
Diavolul ştie bine că dacă oamenii ar merge pe o altă cale decât cea arătată de Domnul, aceasta ar
însemna pentru ei moartea veşnică. De aceea inventează Diavolul învăţături înşelătoare şi face pe oameni să le pue în practică pentruca să ascundă în felul acesta adevărul dinaintea semenilor lor. De aceea trebue să vă hotărîţi dacă voiţi să urmaţi tradiţiunile omeneşti care vin de la Diavolul şi să trageţi consecinţele, sau dacă voiţi să credeţi în Dumnezeu şi Christos Isus şi să găsiţi viaţa vecinică în fericire.
Pentruce refuză oare Ierarhia romano-catolică să discute în mod public o chestie atât de importantă cum este cea a „purgatoriului”? Dacă teoria purgatoriului este adevărată, atunci Ierarhia ar trebui să aibă dorinţa ca fiecare să o cunoască, şi ar trebui să se ia toate măsurile posibile ca toţi oamenii să cunoască această învăţătură.
Dar dacă teoria ei despre purgatoriu este falsă, atunci Ierarhia ar trebui să aibă dorinţa ca oamenii să înveţe să cunoască adevărul aşa cum este scris în Biblie. Christos Isus este lumina lumii şi el luminează omenirea. El a învăţat numai poruncile lui Iehova Dumnezeu. Christos a venit acum la judecată şi de aceea luminează acum spre folosul poporului mai multă lumină asupra Cuvântului lui Dumnezeu. Dogma falsă despre „purgatoriu” este descoperită şi dată pe faţă de adevăr, pentrucă în mod vădit
a sosit timpul lui Dumnezeu când toate lucrurile ascunse trebuiesc scoase la iveală. Lumina mustră pe această învăţătură diavolească, şi oamenilor li se dă posibilitatea să afle adevărul despre ea.
„Dar toate aceste lucruri, când sînt osândite de lumină, sînt date la iveală; pentrucă ceea ce
scoate totul la iveală, este lumina” (Efeseni 5:13).
Extras din Broșura Descoperit din 1937